Tradiția românească a scoarțelor (covoarelor), recunoscută de UNESCO

De Ziua Națională, la propunerea comună a României și a Republicii Moldova, Ministerul Culturii a reușit să înscrie tradiția românească a țesutului covoarelor (scoarțelor) pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanității UNESCO, informează Ministerul Culturii.

ETN_7300350_899-62“În contextul lucrărilor Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial ce are loc în perioada 28 noiembrie – 2 decembrie 2016 la Addis Ababa, Etiopia, urmare a analizei nominalizărilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial propuse pentru înscrierea pe Lista Reprezentativă, România a convins experții internaționali asupra valorii universale de necontestat a tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței și a rolului pe care îl au în îmbogățirea diversității culturale și a creativității umane.

La reuniune a participat o delegație a României formată din experți și condusă de către Alexandru Oprean, Secretar de Stat în Ministerul Culturii. În intervenția sa, demnitarul român a mulțumit comitetului pentru decizia luată și a menționat că „astăzi, atât România, cât și Republica Moldova fac un pas înainte spre o mai bună înțelegere a importanței protejării valorilor culturale comune pentru generațiile ce vor urma”.

10400-BIG

Alături de „Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova”, România a propus spre înscrierea pe Lista Reprezentativă și „Pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu Ciuc”. Acestui dosar i se vor aduce completări și va fi rediscutat la următoarea întrunire a Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

În afara tehnicilor tradiționale de realizare a scoarțelor, România se poate mândri până în prezent cu introducerea a altor cinci tradiții fundamentale pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității: „Ritualul Călușului” (2008), „Doina” (2009), „Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu” (2012), „Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova” (2013) și „Jocul fecioresc” (2015). Un alt proiect important, realizat împreună cu Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia, este cel al înscrierii Mărțișorului în patrimoniul UNESCO, proiect aflat în etapa de evaluare finală.

Mai multe detalii despre „scoarțe” pe site-ul UNESCO.

sursa: Ministerul Culturii

sursa foto: cimec.ro și UNESCO

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *