Prepararea țuicii, cel mai vechi obicei practicat în Oltenia de sub munte

Prepararea țuicii este cel mai vechi obicei practicat în Oltenia de sub munte, când majoritatea sătenilor se adună la cazanele mari din localitatea lor și aduc prunele fermentate pentru a produce “răchia” sau ”rachiul”, cum mai este denumită celebra băutură a zonei.

Stroești este una dintre comunele din Vâlcea unde, la cele trei cazane mari de câte o jumătate de tonă de borhot, s-au făcut listele și s-a stabilit ordinea pentru prepararea țuicii.

“Fiecare om are un cazan mic în curte, dar pentru cei care au hectare de pruni și unde se fac cam câte 1.000 — 2.000 de litri de rachiu, se apelează la cazanul cel mare. Aici se strânge lumea cu borhotul și cu lemne aduse de acasă. Și se apucă de alchimie”, a spus primarul Toma Ciolacu.

Ordinea este bine stabilită și respectată, iar cazanele intră în funcție precum “o fabrică, non-stop”, conform primarului din Stroești, totul fiind “ca o clacă, unde gospodarii satului stau de vorbă, socializează, pun țara la cale, fac politică, vorbesc despre copiii pe care îi au plecați la muncă”.

Proprietarul de cazan fie își oprește ”uium” din cantitatea de țuică — drept plată în natură, fie stabilește un preț. Țuica de Stroești, ca cea din toată Oltenia de sub munte, are între 35-40 de grade tărie, funcție de cum dorește cel ce o face.

“Dacă o vrea mai lungă și mai slabă mai lasă să fiarbă, dacă o vrea mai tare, nu se lăcomește la calitate și ia mai puțin din ce vine pe țeavă”, a afirmat Ciolacu.

El a menționat că ”important” este că țuica va fi degustată în preajma sărbătorilor de iarnă, făcând parte dintre produsele tradiționale la “Pomana Porcului”.

În Stroești există și un brand al acestui alcool, după ce unul dintre producători și-a înregistrat la OSIM numele țuicii sale.

AGERPRES/(A — autor: Liviu Popescu; editor: Nona Jalbă)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *