Mic jurnal din inima Transilvaniei. Săptămâna Haferland sau când sașii s-or întors din nou acasă

de Țăranca urbană

În ziua în care renunțasem la ideea că am vreo șansă să mai găsesc ceva cazare prin satele săsești în această perioadă, când tocmai ce se desfășura în forță și în fiecare zi Săptămâna Haferland, primesc un mesaj: Mergi cu noi în Haferland? De obicei mă gândesc bine când primesc astfel de propuneri, de data asta n-am răsuflat. Despre dragostea mea nemărginită pentru sași vă mai povestesc eu altă dată. Și-o să revin și cu o istorie a sașilor.

Prima dată când m-am îndrăgostit eu de șași cu adevărat se întâmpla acum vreo 10 ani când la Mediaș fiind, la o filmare (care n-avea legătură cu sașii), cineva mi-a spus cât de mult regretă faptul că au plecat. De ce?, am întrebat eu curioasă. “Pentru că de la sași am învățat multe: cum să ne purtăm, cum e cu respectul, am învățat cum să lucrăm, cum să gătim, cum e cu ordinea, cum e cu vorba spusă care e vorbă spusă, nu una zicem, alta facem. Am rămas doar cu rețetele lor, cu lichiul lor, cu drag de tradițiile lor, cu dorul de ei”.

De 10 ani încoace, de câte ori ajung în satele sașilor din Transilvania, aud mereu vorbele astea; nimeni nu vorbește urât despre sași. Iar eu o să-i port în inimă mereu. Cine știe ce săsoaică oi fi fost eu în altă viață!

20776398_1519175464866050_8489879601591905316_o

Cum am văzut eu cele 3 zile din ce am prins la Săptămâna Haferland

Eu am prins 3 zile de festival. Vineri seara am ajuns târziu din cauza unui trafic infernal pe Valea Prahovei, infernal. M-am bucurat însă de dansurile tradiționale săsești de la Cetatea Rupea, unde era un amestec de sași veniți din Germania cu dedicație pentru acest eveniment, cu turiști și localnici.

Pe scena din parcarea cetății, foarte frumoasă, de altfel, se cunoaște că s-au investit ceva bani pentru a o pune pe picioare, au urcat atât tineri sași, cât și adolescenți/copii români. VIDEO, aici.

20747939_10155062807127734_1106228355932980803_o

Aflu stând printre oameni că Asociația de sași din Germania se ocupă de tot ce înseamnă ca dansurile, tradițiile și obiceiurile să nu se piardă în rândul sașilor, drept pentru care adolescenții care au dansat pe scenă, atât la Rupea, cât și a doua zi la Cetatea de la Criț, sunt copiii sașilor care au plecat din România, fie în anii 80, fie imediat după Revoluție. Nu vorbeau limba română, însă dansau cu mare spor și drag.

La Criț, am sesizat pe scenă și un grup de sași care aveau în jur de 40 de ani, ceea ce înseamnă, după socotelile mele, că erau adulții plecați adolescenți din România. Pentru că vorbeau românește.

20776846_1519175334866063_7523654046198171151_o

Mie îmi place să vorbesc cu oamenii, dar mai ales să-i ascult. Cu voia sau fără voia lor.

Am aflat tot felul de lucruri interesante despre sași. Cât de greu le-a fost să plece, cât de greu s-au acomodat în Germania, cum au fost cumpărați de statul german și vânduți de comuniști, cum s-au distrus comunitățile în anii 90, când cei mai mulți au plecat văzând cu ochii din România. Sunt puțini cei care regretă că au ales această decizie, însă în continuare își iubesc țara mamă.

_MG_0074

Vineri seara s-a încheiat cu proiecția filmului Pașaport de România, unde au luat parte și câțiva dintre cei care apăreau în documentar, pe care eu îl văzusem deja. Cum informația asta prețioasă am aflat-o după ce am ajuns în București, am avut grijă să mă oftic nevoie mare.

Zi de sărbătoare la Criț

Ziua cea mai importantă a călătoriei mele a fost duminică la Criț. Am găsit o curte a bisericii fortificate pline ochi. După slujba din biserică, unde nici musca nu mișca, în curte s-a făcut forfotă mare. Până la urmă. Deși eu eram cu ochii pe fanfară, am aflat că trebuie să sosească președintele României, de altfel, unul dintre sașii care n-a plecat niciodată din România. Într-o zi, poate am noroc și stau la povești cu el, ca să aflu ce l-a determinat să rămână, în condițiile în care înțeleg că părinții și sora lui au plecat de multă vreme. Președintele Klaus Werner Iohannis a ajuns, a rostit un discurs curat și neplictisitor, urmat de alte personalități precum Barbara Stamm – Președintele Parlamentului Landului Bavaria, Dr. Bernd Fabritius – MdB, președintele Asociației Mondiale a Sașilor Transilvăneni, Emil Hurezeanu – Ambasadorul României la Berlin, Cord Meier-Klodt – Ambasadorul Germaniei la București, Peter Maffay – Președintele Fundației Tabaluga, care au fost prezenți la invitația lui Michael Schmidt, unul dintre inițiatorii festivalului și președintele fundației care îi poartă numele.

_MG_0295

„An de an, ne străduim să facem mai mult și mai bine. Am extins aria de desfășurare a festivalului, activitățile din programul acestuia, dar și opțiunile culinare, mai ales că ediția de anul acesta a avut ca tematică gastronomia locală. Ne bucurăm că eforturile noastre au fost răsplătite de miile de turiști prezenți, precum și de personalitățile pe care le-am avut alături de noi și sperăm că Haferland va deveni o destinație din ce în ce mai populară pentru turiștii din România și de peste hotare.” a declarat Michael Schmidt, președintele Fundației Michael Schmidt și al grupului Automobile Bavaria.

_MG_0154

Fanfara a continuat pe o scenă amplasată un pic mai jos de biserică, pe marginea drumului. Apoi, au urcat grupurile de dansuri săsești, favoritele mele ever. Agățati pe marginea scenei stăteau toți plozii de sat. În fața scenei, plin locul de oameni, în picioare și pe iarbă. Cei mai cuminți și civilizați: sașii (sorry, dar ăsta e adevărul).

Brunch-ul a fost, de asemenea, atracția zilei. Eu nu m-am săturat de lichiu și am mâncat și niște …am uitat cum le zice, erau niște găluște umplute cu prune, cred, dar se chemau altfel. Altfel, oferta mai cuprindea: ciorbă de borboane (agrișe), ruladă de fașirt, prăjitură cu rubarbă.

Doamna Sofia

I-am citit viața în cartea Ruxandrei Hurezean pe nerăsuflate (Criț. Istoria, poveștile și viața unui sat de sași). Of, ce mi-ar plăcea să stau la povești cu ea, mi-am zis eu atunci. Apoi am aflat că e în țară, la Criț, Biserica fortificată de acolo e a doua ei casă, după cea din Germania.

_MG_0364

Și ce credeți? Duminică seara am zărit-o la Criț. N-am îndrăznit s-o abordez, toată lumea era în jurul ei, iar ea părea că nu e-n lumei ei, erau prea multă forfotă în jur. Apoi am zărit-o din nou, spre seară, în ușa Bisericii fortificate, de care are grijă, an de an, din primăvară până-n toamnă. Stătea să plouă. Vorbea în germană cu cineva, de fapt, mai mult asculta. Am așteptat să termine discuția, dar am simțit că e obosită, așa că nu am putut s-o deranjez decât cu un “Bună seara, eu sunt Cristina și mulțumesc că existați”. Am aflat că stă la Criț până în septembrie. După calculele mele, nu cred că o mai prind anul ăsta, dar cine știe…

_MG_0149

A doua zi am zărit-o iar, la Cloașterf, în curtea bisericii fortificate, tot la Săptămâna Haferland 2017, apoi prin biserică, unde sorbea din ochi fiecare obiect săsesc. M-am ținut după ea cuminte, ca un copil care își dorea o acadea. Era plină de viață și avea chef de povestit. Am lăsat-o să zică tot ce avea ea chef și așa am aflat tot felul de lucruri despre sași, însă timpul a fost prea scurt pentru mine. În timp ce povestea, s-a ridicat brusc și a zis că îi este foame. Și-a luat bastonul și într-o clipă am pierdut-o.

Doamna Sofia are 95 de ani și e o carte de istorie, cu o memorie brodată în aur.

Sunteți nemțoaică?

In căruță se urcă niște nemți de vârstă mijlocie, fericiți că le-a apărut în cale. Caii merg încet. Căruțașul știe ceva engleză și face tot felul de glume, la care tot el râde. Nemții stau cuminți și admiră casele. Când ajung în dreptul meu, căruțașul mă întreabă (în engleză) dacă-s nemțoiacă. Eu zâmbesc și dau din cap: nu. Nuuu? Englezoaică? Iar dau din cap că nu. Nuuuu? Nemții se uită deja curioși la mine. Atunci ce naiba de nație o fi?, îi întreabă în română pe nemți (sași, adică înțeleg româna), care izbucnesc în râs. Încep să râd și eu, le spun bună ziua, apoi îmi iau bulinele de pe rochița verde și alerg ca o zi de sărbătoare spre o casă colorată, cu pereți pictați. Satul Criț e la fel de minunat ca toamna ce va fi să vie.

20819558_10155066959762734_7118424523856365982_o

Despre sași și istoria lor, plus o poveste cu Doamna Sofia o să vă povestesc altă dată.

A, să nu uit, de la Rupea, am plecat cu un acest cuier, pe care l-am cumpărat de la un nene, ce avea mai mule obiecte pictate, însă nimeni nu era interesat de ele.

20690352_10155060293622734_8324163770728537344_o

Cel mai mare număr de turiști în satele săsești, într-o singură zi

Peste 1500 de turiști și sași întorși acasă au participat duminică la Săptămâna Haferland, în ziua dedicată satului Criț, iar, pe tot parcursul festivalului, numărul acestora se ridică la 5500.

Cel mai mare eveniment cultural dedicat promovării zonei săsești din Transilvania s-a desfășurat anul acesta în perioada 9-14 august și a atras participanți de toate vârstele datorită programului variat de activități din Criț, Viscri, Roadeș, Meșendorf, Saschiz, Rupea, Cloașterf, Homorod, Bunești și Archita.

_MG_0047

Având ca slogan “Tradiții săsești în bucate de poveste!”, ediția din 2017 a Săptămânii Haferland și-a propus să le deschidă apetitul turiștilor pentru mâncarea tradițională săsească, dar și alte preparate locale pregătite atât de localnici din zonă, cât și de chefi experimentați.

Ajuns la cea de-a cincea ediție, Săptămâna Haferland a inclus, pe lângă brunch-urile cu preparate săsești, concerte în bisericile fortificate, piese de teatru, proiecții de film în aer liber, demonstrații de tradiții populare, precum și un bal săsesc.

Primele patru ediții ale festivalului Săptămâna Haferland au strâns mii de participanți și s-au bucurat de prezența a zeci de personalități ale vieții culturale și sociale din România și din Germania.

IMG_0110

Organizatorii evenimentului, Fundația Michael Schmidt, împreună cu Fundația Tabaluga, susținute de Fundația Adept și Fundația Mihai Eminescu Trust și asociații ale sașilor din Transilvania, își propun să impulsioneze turismul în zonă, nu doar pe perioada festivalului, ci pe tot parcursul anului, astfel că inițiativele de promovare nu se opresc aici, aceștia organizând constant concerte, evenimente sportive și gastronomice, precum și alte activități care oferă participanților experiențe autentice în satele săsești din Haferland.

Regiunea săsească din Transilvania a fost denumită „Țara Ovăzului” sau Haferland, întrucât localnicii obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

_MG_0073

Ediția din acest an a evenimentului beneficiază de sprijinul partenerilor festivalului: Kaufland, Rompetrol, Automobile Bavaria, MHS Truck & BUS – în calitate de parteneri principali, Neumarkt, Transferoviar Grup, Star Transmission, Boromir, Cristim, Pepsi, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Banca Transilvania, Schaeffler Romania.

Despre Fundația Michael Schmidt

Fundația Michael Schmidt are ca scop principal conservarea patrimoniului cultural săsesc, precum și dezvoltarea de proiecte educaționale pentru promovarea limbii germane în România. Printre proiectele implementate de fundație se numără: restaurarea Orgii Bisericii din Criț, finanțarea filmului “Orgile din Transilvania, o întoarcere în timp”, reconstruirea casei parohiale din Criț după planurile inițiale, redată circuitului turistic sub denumirea de Casa Kraus, editarea volumelor „Povestea sașilor din Transilvania spusă chiar de ei” și „Criț, istoria, poveștile și viața unui sat de sași”, parteneriate culturale cu manifestări de renume precum Sonoro Conac și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu.

20776761_10155069228092734_7077242980285327949_o

Începând din acest an, Fundația acordă o atenție specială copiilor din comunitățile în care își desfășoară activitatea prin înființarea unui program de sprijin educațional care este menit să prevină abandonul școlar și să susțină performanța pe termen lung.

**************************************************************************************************************************************

Pe mine mă găsiți și pe hurdubaia.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>